Afaceri cu melci, la Secuieni
Creşterea melcilor a început să se dezvolte şi în comuna Secuieni. Lipsa de profitabilitate a muncilor agricole l-a determinat pe unul dintre săteni, Mihai Todirică, să caute o altă destinaţie pentru bucata de pămînt pe care o deţin părinţii săi.
Nu a fost uşor, dar şi-a dat seama că ar putea fi o afacere bună. Dacă sînt respectate toate condiţiile din recomandările specialiştilor, ferma de melci i-ar putea aduce în primii ani recuperarea investiţiei făcute, apoi un profit substanţial. Mihai Todirică are 48 de ani şi este originar din comuna Secuieni. De meserie electronist, bărbatul a hotărît să facă mai mult pentru a-şi rotunji veniturile. A deschis mai întîi o moară, dar a renunţat şi a plecat în străinătate. După trei ani de muncă pe pămînt irlandez s-a întors cu bani şi cu o idee de afacere, de a înfiinţa o fermă de melci. "Pentru început am încercat să accesez nişte fonduri SAPARD, dar întreaga documentaţie pentru demararea afacerii ar fi însemnat o cheltuială care depăşeau posibilităţile mele financiare. Nu am vrut să renunţ şi am apelat la cunoscuţi. Suprafaţa de teren pe care o deţin părinţii mei îndeplinea condiţiile pentru demararea afacerii, un teren mai puţin productiv aflat la o distanţă considerabilă de şosea. Faptul că afacerea nu necesita o muncă intensivă, spaţii amenajate şi mînă de lucru calificată m-a atras", ne-a spus dl Todirică. Pînă să pună pe picioare afacerea, Mihai Todirică a făcut vizite de documentare la ferme similare din ţară, cum ar fi Bacău, Giurgiu, Ialomiţa sau Iaşi şi a citit lucrări de specialitate. Apoi a luat legătura cu o firmă din Italia şi a pornit la drum. Mai întîi a trebuit să îngrădească un teren de o jumătate de hectar cu tablă, pentru ca melcii să nu fie atacaţi de şoareci şi cîrtiţe.
Italienii de la Institutul de Helicicultură din Cheraso i-au furnizat nu doar materialul genetic, care s-a ridicat la 18.000 de melci matcă, ci şi sistemul de irigaţii cu aspersoare şi plase textile folosite pentru prevenirea evadării melcilor. "Pămîntul a fost în prealabil arat, apoi compartimentat pe straturi şi însămînţat cu salată mixtă, rapiţă, varză, sfeclă furajeră şi trifoi. Dacă la două zile nu plouă, atunci trebuie să intervin. Irigarea nu înseamnă o administrare continuă a apei, ci stropirea plantelor cu picături fine de apă", ne-a mai spus întreprinzătorul. Firma italiană supervizează proiectul de la început pînă la sfîrşit. Asta înseamnă că prin intermediul ei se face şi exportul de melci. "Preţul unui kilogram de melci este de 5,5 euro şi se stabileşte la Bursa din Paris. Pe jumătatea de hectar ocupată de melci, ar trebui să recoltez o cantitate de 4-5 tone de melci. Abia anul acesta voi aveamelci prima recoltă şi sper să fie una bună", ne-a mai spus dl Todirică. Pînă în prezent, întreaga afacere s-a ridicat la 18.000 de euro. Mihai Todirică cultivă doar Helix aspersa, o specie de melci mediteraneană, care se adaptează foarte bine creşterii intensive în ferme autohtone. "Singurul avantaj este că această specie ajunge la maturitate în 6-7 luni, mult mai repede decît cei autohtoni. Ţara noastră nu constituie o piaţă de desfacere pentru melci, dar acest lucru nu reprezintă o problemă. Datorită factorilor naturali nepoluanţi, producţia de melci româneşti este foarte apreciată în ţări precum Italia, Franţa sau Spania. Mîncarea din melci este considerată peste hotare o delicatesă. Este extrem de hrănitoare şi dietetică, avînd doar 0,1 la sută colesterol. Şi eu am mîncat melci, direct din cochilie sau făcuţi pane. Se aseamănă foarte mult cu pipota de pasăre. Nu se consumă direct după ce se culeg, ci după o perioadă de şapte zile, timp în care melcii se ţin în lăzi fără mîncare şi apă", a mai adăugat dl Todirică. În această perioadă, melcii lui Mihai Todirică hibernează. Ei vor scoate capul din pămînt odată ce vremea va atinge 21 de grade trei zile consecutiv.
Creşterea melcilor a început să se dezvolte şi în comuna Secuieni. Lipsa de profitabilitate a muncilor agricole l-a determinat pe unul dintre săteni, Mihai Todirică, să caute o altă destinaţie pentru bucata de pămînt pe care o deţin părinţii săi.
Nu a fost uşor, dar şi-a dat seama că ar putea fi o afacere bună. Dacă sînt respectate toate condiţiile din recomandările specialiştilor, ferma de melci i-ar putea aduce în primii ani recuperarea investiţiei făcute, apoi un profit substanţial. Mihai Todirică are 48 de ani şi este originar din comuna Secuieni. De meserie electronist, bărbatul a hotărît să facă mai mult pentru a-şi rotunji veniturile. A deschis mai întîi o moară, dar a renunţat şi a plecat în străinătate. După trei ani de muncă pe pămînt irlandez s-a întors cu bani şi cu o idee de afacere, de a înfiinţa o fermă de melci. "Pentru început am încercat să accesez nişte fonduri SAPARD, dar întreaga documentaţie pentru demararea afacerii ar fi însemnat o cheltuială care depăşeau posibilităţile mele financiare. Nu am vrut să renunţ şi am apelat la cunoscuţi. Suprafaţa de teren pe care o deţin părinţii mei îndeplinea condiţiile pentru demararea afacerii, un teren mai puţin productiv aflat la o distanţă considerabilă de şosea. Faptul că afacerea nu necesita o muncă intensivă, spaţii amenajate şi mînă de lucru calificată m-a atras", ne-a spus dl Todirică. Pînă să pună pe picioare afacerea, Mihai Todirică a făcut vizite de documentare la ferme similare din ţară, cum ar fi Bacău, Giurgiu, Ialomiţa sau Iaşi şi a citit lucrări de specialitate. Apoi a luat legătura cu o firmă din Italia şi a pornit la drum. Mai întîi a trebuit să îngrădească un teren de o jumătate de hectar cu tablă, pentru ca melcii să nu fie atacaţi de şoareci şi cîrtiţe.
Italienii de la Institutul de Helicicultură din Cheraso i-au furnizat nu doar materialul genetic, care s-a ridicat la 18.000 de melci matcă, ci şi sistemul de irigaţii cu aspersoare şi plase textile folosite pentru prevenirea evadării melcilor. "Pămîntul a fost în prealabil arat, apoi compartimentat pe straturi şi însămînţat cu salată mixtă, rapiţă, varză, sfeclă furajeră şi trifoi. Dacă la două zile nu plouă, atunci trebuie să intervin. Irigarea nu înseamnă o administrare continuă a apei, ci stropirea plantelor cu picături fine de apă", ne-a mai spus întreprinzătorul. Firma italiană supervizează proiectul de la început pînă la sfîrşit. Asta înseamnă că prin intermediul ei se face şi exportul de melci. "Preţul unui kilogram de melci este de 5,5 euro şi se stabileşte la Bursa din Paris. Pe jumătatea de hectar ocupată de melci, ar trebui să recoltez o cantitate de 4-5 tone de melci. Abia anul acesta voi aveamelci prima recoltă şi sper să fie una bună", ne-a mai spus dl Todirică. Pînă în prezent, întreaga afacere s-a ridicat la 18.000 de euro. Mihai Todirică cultivă doar Helix aspersa, o specie de melci mediteraneană, care se adaptează foarte bine creşterii intensive în ferme autohtone. "Singurul avantaj este că această specie ajunge la maturitate în 6-7 luni, mult mai repede decît cei autohtoni. Ţara noastră nu constituie o piaţă de desfacere pentru melci, dar acest lucru nu reprezintă o problemă. Datorită factorilor naturali nepoluanţi, producţia de melci româneşti este foarte apreciată în ţări precum Italia, Franţa sau Spania. Mîncarea din melci este considerată peste hotare o delicatesă. Este extrem de hrănitoare şi dietetică, avînd doar 0,1 la sută colesterol. Şi eu am mîncat melci, direct din cochilie sau făcuţi pane. Se aseamănă foarte mult cu pipota de pasăre. Nu se consumă direct după ce se culeg, ci după o perioadă de şapte zile, timp în care melcii se ţin în lăzi fără mîncare şi apă", a mai adăugat dl Todirică. În această perioadă, melcii lui Mihai Todirică hibernează. Ei vor scoate capul din pămînt odată ce vremea va atinge 21 de grade trei zile consecutiv.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere